- CONTUL
- contulit
Abbreviations in Latin Inscriptions . 2014.
CONTUL
Look at other dictionaries:
havalea — HAVALEÁ, havalele, s.f. Îndatorire constând din prestarea de zile de clacă, podvezi etc., pe care o aveau ţăranii pe vremea clăcii. ♦ Prestaţie în bani sau în natură făcută în contul haraciului. – Din tc. havale. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
incaso — INCÁSO s.n. sg. Sistem de decontare prin care, din însărcinarea unui creditor şi pe baza unui efect, a unei poliţe etc. a acestuia, banca încasează în contul lui o sumă de bani de la debitor. – Din it. incasso. Trimis de valeriu, 13.09.2007.… … Dicționar Român
virament — VIRAMÉNT, viramente, s.n. Operaţie contabilă prin care o sumă de bani se trece dintr un cont în altul, fără a fi nevoie ca suma să fie vărsată în numerar; plată fără numerar, prin trecerea la bancă a unei sume de bani din contul celui care face… … Dicționar Român
acreditiv — ACREDITÍV, acreditive, s.n. 1. Sumă de bani special rezervată de un cumpărător din contul său, la o bancă ce deserveşte un furnizor, pentru ca acestuia să i se facă plata în momentul în care dovedeşte predarea furniturilor în condiţiile stabilite … Dicționar Român
cont — CONT, conturi, s.n. 1. Socoteală scrisă alcătuită din două părţi (debit şi credit), care exprimă valoric, în ordine cronologică şi sistematică, existenţa şi mişcările unui anumit proces economic pe o perioadă de timp determinată. ♢ Evidenţa… … Dicționar Român
delcredere — delcrédere s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic DELCRÉDERE s.n. (Com.) Angajament al unui agent care, în schimbul unui comision special, garantează personal plata tuturor mărfurilor pe care le vinde în contul altuia.… … Dicționar Român
mubaia — MUBAIÁ, mubaiéle, s.f. (înv., sec. XVIII) Achiziţie realizată în numele sultanului, în care preţul mărfii era impus de către cumpărător. [var.: mumbaiá s.f.] (din tc. mübaia (Şeineanu); der. mubaiegíu s.m.) Trimis de tavi, 27.10.2008. Sursa: DER… … Dicționar Român
ordin — ÓRDIN, ordine, s.n. 1. Dispoziţie obligatorie, scrisă sau orală, dată de o autoritate sau de o persoană oficială pentru a fi executată întocmai; poruncă. ♢ expr. La ordinele cuiva = la dispoziţia cuiva. Sub ordinele cuiva = sub comanda cuiva, sub … Dicționar Român
peonaj — PEONÁJ s.n. (Rar) Formă de exploatare a peonilor. [pr.: pe o ] – Din fr. péonage. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 peonáj s. n. (sil. pe o ) Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic PEONÁJ s.n. Formă de… … Dicționar Român
subagent — subagént s. m., pl. subagénţi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic SUBAGÉNT s.m. Persoană sau întreprindere care lucrează pe contul şi în numele unui agent mandatar. [După fr. sous agent]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007 … Dicționar Român
